Hipertensiunea este denumita si "ucigasul ascuns" din cauza manifestarii sale aproape complet asimptomatice. Aflati cum va pot ajuta tensiometrele in controlarea acestei afectiuni.
Hipertensiunea arteriala este una dintre cel mai intalnite cauze de invaliditate si deces. Aproape 40% din decesele in randul persoanelor sub varsta de 60 de ani sunt cauzate, direct sau indirect, de hipertensiune, iar 20% din persoanele cu varsta sub 50 de ani sufera de tensiune arteriala ridicata.
Pacientii nu prezinta aproape niciun simptom, si astfel nu isi masoara tensiunea arteriala. Nestiind ca sufera de aceasta afectiune, ei acuza simptome doar cand apare un motiv de ingrijorare. Simptomele apar adesea in stadii de maxima urgenta.
Majoritatea deceselor asociate cu aceasta afectiune se datoreaza lipsei unui tratament adecvat. Doar un sfert din cazuri sunt tratate.
Odata diagnosticati, pacientii trebuie sa isi masoare tensiunea regulat, sa tina evidenta valorilor si sa monitorizeze orice schimbari aparute. Astfel, acestia pot detecta din timp orice situatie de urgenta, prevenind alte probleme aferente.
Tensiometrele din cabinetele medicale sau cele pentru utilizare domestica permit pacientilor sa isi monitorizeze cu acuratete valorile tensiunii, pentru a sti cand sa apeleze la doctor si cand sa implementeze schimbari in stilul de viata.
Cum functioneaza tensiometrele?
Tensiometrele sunt neinvazive si nedureroase. O manseta pneumatica este asezata in jurul bratului, aceasta fiind atasata de un dispozitiv de monitorizare a tensiunii. Exista doua modalitati de masurare a tensiunii:
- Metoda oscilometrica
In cazul acestor dispozitive, manseta este asezata pe incheietura mainii (bratul fiind ridicat in dreptul inimii) sau pe brat. Manseta este umflata si dezumflata printr-un mecanism pompa-supapa operat electronic. Printr-un senzor electronic de presiune, dispozitivul citeste valori numerice. Odata ce fluxul sanguin este prezent - insa restrictionat, presiunea din manseta va oscila periodic, in sincron cu expansiunea si contractia ciclica a arterei brahiale. Valorile tensiunii sistolice si diastolice sunt calculate din datele astfel obtinute, prin intermediul unui algoritm.
- Metoda auscultatorica
Si aceste dispozitive utilizeaza o manseta pneumatica, asezata in jurul bratului, aproximativ in dreptul inimii. Dupa umflarea mansetei si eliberarea treptata a presiunii, sangele incepe sa curga din nou prin artera. Fluxul turbulent creeaza un puls sincron sonor (primul sunet Korotkoff). Presiunea la care se detecteaza acest sunet pentru prima data reprezinta tensiunea sistolica. Presiunea mansetei scade pana cand nu se mai poate detecta niciun sunet, ajungandu-se astfel la presiunea arteriala diastolica.
Asigurarea mediului potrivit pentru masurarea tensiunii
Sunt persoane care reactioneaza negativ la mediile clinice (emotii, teama, panica), iar aceasta reactie poate infuenta rezultatele masurarii tensiunii. Din acest motiv, masuratorile facute acasa pot oferi mai multa incredere si precizie. La masurarea tensiunii in clinica sau acasa, este important ca mediul ambiental sa fie relaxant si linistitor. Pacientul trebuie sa stea asezat, cu bratul intins, sprijinit pe o suprafata plana.
Alegerea tensiometrului potrivit
Tensiometrele sunt fiabile din punct de vedere medical doar daca sunt sigure si ofera valori exacte. Acestea trebuie folosite corect, in conditii adecvate.
Aparatele de uz domestic trebuie sa prezinte cel putin logo-ul CE, desi aceasta nu reprezinta o garantie a testarii lor clinice.
Aceste tensiometre sunt in general oscilometrice. Pentru pacientii care au nevoie de un rezultat de maxima precizie, masuratorile auscultatorice ofera acuratetea dorita, insa acestea sunt posibile in general doar in cabinetul medicului.
Pentru un maximum de siguranta, exista tensiometre care ofera posibilitatea testarii prin ambele metode (metoda Korotkoff - utilizata de medici - si metoda oscilometrica), oferind rezultate precise chiar si in situatii speciale.
Obtinerea celor mai precise masuratori
Acuratetea masuratorilor depinde de o serie de factori. De exemplu:
- Postura corpului. In cazul tensiometrelor pentru incheietura mainii, cotul trebuie usor indoit, iar aparatul trebuie sa se afle in dreptul inimii. Pentru aparatele care se monteaza pe brat, bratul trebuie sa fie relaxat, sprijinit pe masa.
- Mediul. Stresul cauzeaza cresterea tensiunii, deci contextul trebuie sa fie cat mai relaxant posibil. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii este fiabila, deoarece aici pacientii nu sufera de „efectul halatului alb”, un stres care poate supraestima masuratorile, in special in randul pacientilor susceptibili. Cu toate acestea, masurarea tensiunii in context clinic este utila in vederea proceselor de screening, cat si in managementul hipertensiunii suspectate si confirmate.
